Zambiti, va rog!

II tarasc dupa mine la Targul de turism de weekendul trecut in ideea sa gasim un sejur de vis pe o insula prietenoasa, departe de lumea dezlantuita. La noi in familie democratia e litera de lege, asa ca le cer intotdeauna parerea in legatura cu destinatia aleasa. Judecand dupa mutrele lor posomorate si plictisite, numa’ de asta n-au ei chef, intr-o zi insorita de weekend... Mai ales Matei, care ratase o intalnire cu gasca. Trecem fara graba pe langa zecile de standuri cu oferte care mai de care mai imbietoare, bani sa ai si fericirea e la o semnatura si un avans distanta! Ne invartim insa in cerc, cu bratul din ce in ce mai incarcat de pliante. Copiii tot mai plictisiti si nerabdatori sa ne intoarcem. Pustiu’ bombane incontinuu, de zici ca-l adusesem la taiere si nu la vacante pe meleaguri exotice. Chiar eram hotarata sa ma intorc si sa-l trimit pe d-l Goe in concediu la tasu-mare la tara, sa inteleaga si el ca fitele costa, o domnisoara cu chip angelic de la o agentie de turism ma invita sa iau un loc si sa-mi spun dorintele. Nu mai stau pe ganduri si ma asez in fata fetei si pe loc raman ca prostita la vederea unei asemenea frumuseti: zambet irezistibil, ten de portelan, creol pe deasupra, buze senzuale, privire galesa , ochi tiviti de gene matasoase, par lung, frumos piepatanat , care-i incadra minunat chipul de zeita. Imi zic in gand ca viata e al dracului de nedreapta. Ii spunem fetei ce dorim, facem o simulare de sejur, bla-bla, fata numai zambet, noi numai zambet. Ca serviciile sa fie complete , domnisoara ne intreaba daca dorim ceva de baut, refuzam politicos, copiii insa protesteaza , ei ar vrea un suc (sarmanii oropsiti, daca acasa nu cumparam suc decat in cazuri exceptionale, cum prind momentul, cum ar bea suc cu galeata). Dumneaei se ridica si merge sa le aduca micilor pofticiosi ceva suc. Face cativa pasi, cocotata pe niste tocuri de diva, ocazie pentru noi sa-i admiram silueta de vis si, mai ales, posteriorul apetisant. Ma uit la Matei caruia fizionomia i s-a schimbat complet. De unde avea o mutra acra acum fata ii e toata un zambet. Suspina, fericit si parca coplesit:
-In sfarsit, cineva ma face sa zambesc! Fata asta frumoasa mi-a inseninat ziua!
Sarmanul copil... Maica-sa il plictiseste de moarte, noroc cu prezenta benefica si providentiala a don’soarei. Ma uit si la domnul sot. Lui rarerori i se citeste ceva pe chip, dar parca vad si la el un licar in priviri. Imi propune ca, in cazul in care ne hotaram sa luam un pachet turistic de la frumusata mica, sa mearga el sa achite costurile... Nu pot sa nu apreciez pe loc generozitatea si spiritul de sacrificiu...

Publieşaten

O aud fredonand ceva cunoscut

-          -Ce canţi tu acolo, primadona lu’ mama?

  Se fastaceşte putin.  Ezita - sa-mi spuna , sa nu-mi spuna... Intr-un final raspunde: cantam Publieşaten

-          Ce melodie e asta, o intreb eu, contrariată.

-            Nu stiu, am auzit-o la desene, o canta pescarusul din Mica sirena.

-          -  Aha.. Ia mai cant-o o data, ca mi se pare cunoscuta. Si dupa aia o cantam impreuna.

Dupa linia melodică am realizat imediat ca era vorba de N’oubliez jamais.  Publieşaten, zici, o intreb, amuzata, dar si induiosata. Ca stim noi pe cineva care  a fredonat toata copilaria : Sa fim copii/ pentru inc-o zi/ Pe HAINELE / Iar sa ne rotim...

Si mai era si in romana !  Scuza mea e ca nu me rotisem niciodata pe cai de lemn.. dar ce cautau HAINELE in toata povestea asta zau ca n-am inteles niciodata... 

 

D'ale lu' Matei

Ø  De ceva vreme o striga pe sora-sa Mindilica. Mindilica in sus, Mindilica in jos toata ziulica.

- Matei, de ce ii spui asa ? Ce inseamna Mindilica?

- Vine de la englezescul mind. Asta inseamna ca are minte multa, ca e desteapta.

In privirea Mirunei citesc o licarire de mandrie. 

- Dar e un cuvant cu ghilimele, intelegi tu, mama, adauga el, si imi face cu ochiul , complice.

Miruna e usor nedumerita, dar nu se mai complica sa inteleaga ce a vrut sa spuna frate-su. Asa sunt fratii mai mari, cam ciudati, nu -i intelegi intotdeauna.

Ø  -Matei, mai fa si tu putina ordine in camera ta, ca e totul vraiste!

- Dar mie asa imi place! E modul meu de a trai!

Ce ti-e domne  si cu generatia asta, sa-ti fixezi asa de timpuriu  un modus  vivendi....

Ø  E suparat si nu vrea sa vorbeasca cu nimeni. Taica-su se apropie de el si incearca sa-l mangaie parinteste pe crestet. La care eL : - NU te apropia la mai putin de un metru de mine! Aste e spatiul meu vital!

         Mda.. Daca e spatiul lui vital nu ne bagam... :)