Vreme cainoasa, o iarna cum n-am mai trait pana acum. Au murit zeci de oameni de frig, alte mii sau mai degraba milioane de oameni au inghetat in case, in trafic sau cine stie pe unde.
Noi slava Domnului avem joburi caldute (si la propriu si la figurat) si (aproape) cald in casa- ar fi fost cald daca n-am fi avut proasta inspiratie sa ne luam apartament la ultimul etaj.
Matei simte nevoia sa fie si el afectat de iarna asta si nu stie cum. A auzit ca in tara s-au inchis multe scoli, asa ca nu mai vrea sa mearga la scoala. Degeaba ii aducem toate argumentele din lume- el nu vrea sa mearga si pace!
Ce e mai amuzant e ca nu vremea e motivul invocat- ar fi si culmea, face doua minute pana la scoala- ci faptul ca se plictiseste la ora de religie. That’s my boy, am jubilat eu, linistita la gandul ca baiatul meu nu are in plan sa se faca popa.
-Mama, ma plicitsesc ingrozitor, doamna nu spune nimic nou, repeta la nesfarsit aceleasi chestii si ni se adreseaza si cu „puisor” si eu nu suport sa mi se spuna asa!
Inca o data sunt mandra de el, dar nu ii arat, ci incerc sa il conving sa se duca la scoala. Cand epuizez toate argumentele scos asul din maneca: no school, no playstation. Eram sigura ca va da rezultate.
Seara il intreb cum a fost la religie, daca nu s-a plictisit prea tare.
-Bineinteles ca m-am plictisit, zice el. Dar ca sa treaca plicitseala am fredonat un cantecel , spune el cu o voce mica si candida.
-Ce cantecel?
-Asta care imi place mie mult:
E sofisticata ma
Tu nu vezi cum se-mbraca ma?
Nu ai bani zice "Lasa-ma! "
Tipa asta-i o paguba nu e de tine
Ca-i sofisticata ma, prea sofisticata ma
Sofisticata ma
O fi stricata ma!
-Si doamna nu te-a auzit?
- Ba da! Si m-a intrebat: Ce faci puisor, vorbesti singur?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu