Despre un barbat

-Sa-ti iei geaca, ca e cam frig afara!
- Nuuuuu! Lasa ca-mi iau vesta si-o sa-mi fie bine.
M-am obisnuit cu el sa protesteze la orice sugestie de-a mea, mai ales la sugestille vestimentare, de ceva vreme se imbraca cum vrea el, cum e si firesc, dealtfel, ca doar e baiat mare. Si, la urma urmei, daca e sa tremure e treaba lui, eu l-am prevenit ca e frig.
Ajunsi in fata blocului aproape ca suntem luati pe sus de vantul de primavara capricioasa. Dinspre parc venea zgribulita o colega de-a lu' Matei. Cand intorc capul dupa el il vad asezat pe vine si facand niste miscari ciudate si prefacandu-se ca nu-si vede colega.
-Ce faci acolo, Matei? Hai sa ne grabim putin, ca e frig si o sa se faca si mai frig! Uite, Teodora a inghetat!
- Ia-o inainte, ca va prind din urma ! Si isi ignora in continuare colega.
-Da’ ce e, ce-ai patit?
Chircit, cu o expresie de jena, dar si de ghidusie, parea ca se distreaza teribil. S-a ridicat si a inceput sa traga de vesta. Incerc sa inteleg ce se intampla si, cand ma uit mai bine, constat ca marginea vestei ii ajungea undeva deasupra buricului si hanoracul iesea mult in afara.  Tragea disperat de vesta, doar-doar s-o mai lungi!

Pufnim amandoi in ras. Intr-adevar, vesta asta o are de cand avea 5-6 ani si i-a fost tare draga, dar el poarta haine cu doua numere mai mici, ca e cel mai pispirica din clasa. Daca te uiti la colegele lui, ai zice sa ii sunt nu surori mai mari, ci aproape mame, la unele au inceput sa se arate, timid, primele semne ale feminitatii. Dar eu ma obisnuisem cu ideea ca baiatul meu e Muc cel mic din poveste si nu mai creste neam. Si iata ca vesta i-a ramas mica! Eveniment de notat, eveniment de importanta planetara! Ar trebui sa strig in gura mare: oameni buni, baiatul meu a crescut!

Seara l-am studiat mai atent: intr-adevar , de cand i s-a schimbat dentitia a capatat o fizionomie de baiat mare. Parca si muschii sunt mai bine definiti de cand face baschet, ca inainte era numai piele si os. Stie bancuri cu Bula si isi tachineaza colegele. E pretentios cu gelul de dus pe care-l foloseste. Ba si mirosul i s-a schimbat, am ramas socata cand , stand in apropierea lui, am simtit un miros intepator in zona axilelor, in locul mirosului atat de drag si atat binecunoscut de carne frageda.

De-acum nu m-ar surprinde sa vad ca i-a mijit mustata.

Ah , si indaratnicia din ultima vreme o pun tot pe seama „barbatiei” lui. Nu ne asteapta vremuri usoare. Dulceata copilariei s-a dus, de-acum va trebui sa invatam sa ne luptam cu spiritul de fronda.