Am cedat rugamintilor lui si i-am cumparat inghetata, desi primavara a cam trisat, ne-a amagit pret de cateva zile, ca acum sa se zgarceasca si sa ne ofere doar un pardalnic de soare cu dinti.
S-a bucurat enorm aseara cand s-a intors epuizat de la baschet si a vazut ca in frigider il astepta o casoleta plina cu inghetata delicioasa. In timp ce o savura, mi-a promis ca daca il va durea gatul si ii va veni sa tuseasca va incerca sa se abtina, in semn de recunostinta. N-am putut sa nu apreciez nobletea intentiilor lui...
Dimineata avea o fata tare catranita si se misca in reluare el, care debordeaza de energie la 5 minute dupa ce s-a trezit.
- Mama, nu stiu ce am, dar ma simt tare obosit! Nu ma mai pot tine pe picioare de la atata oboseala!
Imi fac imediat procese de constiinta. Prea multe lectii, il mai chinui si cu lectii suplimentare, trag si de mine si de el sa mai facem cate ceva la engleza, plus cele doua zile de bashet pe saptamana, plus insistenta mea egoista de a-l convinge sa o primeasca si pe Miruna sa doarma langa el si sa aiba grija sa o inveleasca peste noapte, ba chiar sa o mai duca si la baie cand o trece pipi. Pana la urma e si el un copil si nu intentionez sa-l chinui si sa-l oblig sa faca mai mult decat poate duce- a cugetat closca din mine.
-Uite, dragul mamei, o sa incercam sa facem in asa fel incat sa gasesti mai mult timp sa te odihnesti. Te rog sa le lasi pe toate si sa dormi la pranz, lasa-le incolo de lectii, spun eu cu o voce mustind de vinovatie. Ba chiar mi se pare ca copilul e palid si anemic, nemaivorbind de faptul ca e mort de slab. Deci, Matei, azi dormi la pranz, fara discutii, e foarte important sa te odihnesti, uite in ce hal de oboseala esti! Sa nu aud ca nici azi n-ai dormit la pranz!
Cand aude ca ii propun sa doarma la pranz pica cerul pe el. Si-si da imediat arama pe fata:
-Stii, ma gandeam ca exista un remediu mai bun ca sa-mi treaca oboseala. Cred ca m-ar ajuta foarte mult doua linguri de inghetata, sa ma inviorez si eu putin.
Ce i-a copt mintea mucosului... Imi vine sa-l dezbrac in curu’ gol si sa-l trimit 10 minute pe balcon sa se mai ”invioreze” putin si sa-i treaca "oboseala". Dar nu fac decat sa rasuflu usurata si sentimentul de vinovatie mi se topeste intr-un zambet larg.
-Hai, fugi si ia doua lingurite sa ti se mai duca somnul, potaie ce esti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu