Rasfatatele

Este ea pasare de noapte, dar dimineata este rea de somn. Cand merg sa o trezesc pentru gradinita  e nervoasa, pufaie si se smiorcaie. O iau cu binisorul, o mangai, o dragalesc. E vesnic transpirata si mirosul ei de transpiratie , desi destul de pronuntat pentru o copilita ca ea, mi-a tare drag. Cand reusesc sa o conving sa se ridice din pat sa mergem la pipi, se lasa moale in bratele mele si parca nu mi-ar mai da drumul. Dau sa apuc mai bine si sa o duc eu in brate la toaleta. Mama, dar stiu ca te doare spatele.... Si manutele mici si adormite imi mangaie spatele sa-mi treaca durerea. Si chiar imi trece.  Aceleasi manute se incolacesc in jurul gatului meu si mergem pana la baie obraz langa obraz. Desi sunt vesnic  in intarziere la serviciu, o astept sa faca pipi si o aduc inapoi sa incep sa-i fac coditele. Multumirea pe care o citesc pe fatuca ei atunci cand, cu ochii inca lipiti de somn, isi admira podoaba capilara motata, ma face sa zambesc si parca capat alt tonus pentru ziua care incepe. Mi-e tare draga copila asta cand e somnoroasa si moale si-mi place s-o rasfat.  Mai ales ca o inteleg intru totul.  Am uitat sa spun ca si eu sunt o non-matinala notorie si tare mi-ar mai placea si mie sa fiu trezita-imbracata-aranjata de cineva drag.
E clar ca fetele din familia Spataru sunt doua matze,  lenese si dornice de rasfat.