Intre boema si fiţe

Vara trecuta n-am reusit nici sa ajung prin tari straine mai insorite si mai primitoare decat tarisoara noastra draga, nici sa bifez primul meu zbor cu avionul. Dar, ca sa filosofez putin, bruma de concediu pe care am avut-o aproape ca mi-a provocat o criza de identitate. Mai boemi si mai putin sclifositi din fire-cum credeam ca suntem- am descoperit ca am strambat din nas cand ne-am cazat la 2 Mai la o pensiune mai modesta, hai sa-i zicem mai rustica ( era atat de rustica incat pernele miroseau de zece ori mai rau decat la bunica, un iz de statut si vechi +transpiratia turistului/turistilor de dinaintea noastra, de numai la somn si relaxare nu-ti statea gandul.)
La munte iarasi am strambat din nas cand am stat ore intregi la coada la telecabina sau cand ne-am cazat la o pensiune fara restaurant si a trebuit sa pregatesc micul dejun, e tare bine cand ti-l pregateste altcineva. La Vama Veche nu m-au (mai) impresionat zonele mai salbatice (sau ce a mai ramas din ele), visam la locuri de joaca pentru copii si spatii de agrement pentru adultii acriti si obositi dupa un an de munca.
 Pe de o parte ador locurile salbatice, departe de lumea dezlantuita, ador sa merg cu bicicleta pe coclauri (dar sunt echipata cu casca de protectie si tot echipamentulul de biciclist consacrat), pe de alta parte ma gandesc la sejururi la hoteluri de 4 stele ultra all inclusive , la circuite turistice si culturale in toate colturile planetei, uitand ca parintii mei au closet in curte si se spala la lighean.

Anul asta am zis sa ne aliniem si noi modei ( deja cazuta un pic in dizgratie) de a merge in Grecia. Sigur, Grecia e frumoasa ( cel putin din auzite si din poze), dar cand ma gandesc sa dau peste conationali care viziteaza manastiri, se roaga si sunt piosi mai ceva decat Papa, in schimb isi umplu burtile pana la refuz cu mancare de la all-inclusive (sau isi iau carne din Romania ca sa faca un gratar acolo), atunci am cam batut in retragere. Dupa lungi cautari am ales un hotel mai scump, care ne-a aruncat in aer bugetul pe anul asta, dar am sanse mici sa dau peste vreun exemplar din cei pomeniti mai sus.

Dar daca fac o nebunie si ma arunc la asa lux am zis ca , in compensatie, n-am sa ratez un weekend la 2 Mai sau un traseu la munte in care vom inlocui confortul cu simplitatea/austeritatea, asa ca ne pregatim pentru un periplu cu cortul ( un cort de la Decathlon,  ca doar tinem la eticheta, ce naiba!)

Uff, suntem niste burghezi nenorociti, niste parveniti, niste fiţosi, unde sunt vremurile cand plecam cu rucsacu’in spate si, in lipsa servetelelor umede, ne spalam in raul rece ca gheata, mancam pate de ficat cu o rosie cu sare puse pe un ziar si nu ne mai vaicaream ca serviciile turistice nu corespund standardelor noastre ridicate!